Despre Sighisoara

Sighisoara este printre putinele orase-cetate locuite din Europa si singurul conservat in cea mai mare parte dar si locuit din Romania. Datorita arhitecturii sale remarcabile, a pozitiei dominante si a ambiantei geografice, orasul a fost supranumit inca de la sfarsitul secolului al XIX-lea "Perla Transilvaniei". Planul orasului-cetate este caracteristic oraselor germane intemeiate in evul mediu tarziu. Sighisoara are o imagine aparte si datorita faptului ca de secole, în acest burg medieval au convietuit în buna întelegere români, maghiari, sasi si alte nationalitati, care s-au ajutat reciproc, dând nastere unei comunitati multiculturale.

Situandu-se in partea centrala a tarii, distantele pana la principalele localitati de interes economic, administrativ, cultural si turistic nu sunt prea mari: 297 km Bucuresti, 120 km Brasov, 156 km Cluj, 54 km Târgu Mures, 40 km Odorheiu Secuiesc, 90 km Sibiu. Pe directia vest-est Sighisoara este strabatuta de calea ferata electrificata Bucuresti-Brasov-Cluj-Oradea, precum si de soseaua internationala (E60) Bucuresti-Brasov-Tirgu Mures-Cluj-Oradea-Budapesta. Spre nord-est o cale ferata si o sosea leaga Sighisoara de Odorheiu Secuiesc, iar spre sud o alta sosea asigura legatura cu Agnita si de aici cu Fagarasul si Sibiul.

Principalul punct de atractie turistica al Sighisoarei este cetatea medievala, cu turnuri,
bastioane, biserici si case de locuit bine pastrate pâna în zilele noastre: Turnul cu Ceas este principalul punct de intrare în cetate - o imagine simbol a Sighisoarei, adapostind în prezent Muzeul de Istorie al orasului; Turnul Cositorarilor; Turnul Macelarilor; Turnul Cizmarilor; Turnul Croitorilor; Turnul Cojocarilor; Turnul Fierarilor; Turnul Frânghierilor; Turnul Tabacarilor; Biserica Manastirii, Biserica din Deal; Casa Venetiana; Casa cu Cerb; Casa de pe Stânca; Casa cu Sindrila (Eweret); Casa Vlad Dracul etc. Cetatea Sighisoara a primit de-a lungul timpului apelative ca: "Perla Transilvaniei", "margaritar al Transilvaniei", "Nürnberg transilvanean". Sighisoara ni se înfatiseaza ca un veritabil oras-muzeu, oferind vizitatorului modern sansa rara de a realiza o întoarcere în timp, în atmosfera medievala de acum câteva sute de ani.

Cetatea medievala

. Cetatea avea 14 turnuri si 5 bastioane; dintre acestea se pastreaza 9 turnuri si 3 bastioane. Turnurile cetatii constituie interesante vestigii ale arhitecturii medievale.
Turnul cu ceas (Turnul portii), principal punct de intrare in cetate, opus celui strajuit de Turnul croitorilor, se numeste asa datorita ceasului cu figurine, unic in tara noastra, aflat la etajul al patrulea; el constituie o imagine simbol a Sighisoarei si, spre deosebire de celelalte turnuri, ridicate si aparate de diferite bresle, Turnul cu ceas apartinea intregii comunitati, fiind sediul autoritatii publice. Intrarea in cetate prin Turnul cu ceas era deosebit de bine fortificata si aparata de trei porti. Prima poarta se afla sub bolta de trecere pe sub cladirea de azi a Casei de cultura. Ajungem in curtea de acces unde te copleseste maiestuozitatea turnului si forma masiva a barbacanei cu console puternice si guri de aruncare care strajuia poarta a doua. A doua poarta se inchidea cu usi masive de ste
jar intarite cu drugi de fier, iar a treia poarta, cotita putin spre stanga, era incastrata in zidul turnului si se ridica pe scripeti ca o ghilotina. Aceasta s-a pastrat pana in anul 1867. Pe partea stanga a curtii de intrare se afla coridorul doamnelor batrane, o galerie acoperita, construita in 1780, care usura circulatia mai ales in timpul iernii. La capatul acestui coridor se afla camera corpului de garda care pazea intrarea. In partea dreapta a portii de sub turn se vede o chiliuta taiata in zid. Aici erau tinuti condamnatii la moarte in asteptarea executiei.

CLIMATUL

Zona Sighisoara, prin pozitia sa, se incadreaza în sectorul cu clima continentala moderata, prezentand cateva particularitati, in functie de aspectul deluros al regiunii si de culoarul mai coborat al Tarnavei Mari, care în buna parte, influenteaza asupra regimului termic si al precipitatiilor, conducand la inversiuni de temperatura, la frecventa ceturilor si a curentilor de culoar. Clima temperat-continentala se încadreaza regimului climatic al depresiunii Transilvaniei. Media anuala a temperaturii aerului este de 8,2 C, valoare ce indica un potential termic relativ redus si care scoate în evidenta climatul destul de racoros. Valorile temperaturii primaverii (9,1 C) si toamnei (8.7 C) sunt apropiate, amplitudinea termica medie între luna ianuarie (-4.3 C) si luna iulie (18,6 C) fiind de 22, 9 C. Temperatura maxima absoluta a aerului la Sighisoara s-a înregistrat în conditii de timp anticiclonic la 7 septembrie 1946, fiind de 38,1 C, iar minima absoluta de -32,2 C, în iarna
anului 1942, existand conditii locale favorabile acumularii si stagnarii timp îndelungat a aerului rece.Curentii de aer au frecventa cea mai mare dinspre nord-vest, fiind canalizati pe culoarul Tarnavei Mari. Se resimte totusi influenta aerului carpatic, care protejeaza aceasta zona de curentii reci din est si nord-est, mai ales în timpul iernii. Invaziile frecvente ale maselor de aer din vest, asigura o umiditate a aerului constant mai ridicata. Nebulozitatea înregistreaza valori ridicate, în special iarna si primavara, cand aerul este mai înnorat, valori peste sase zecimi, iar umezeala relativa este mare, fiind explicabila datorita frecventei mai mari a maselor de aer umed din vest. Valori mai scazute ale nebulozitatii se înregistreaza vara, cand aerul este mai senin, valori sub cinci zecimi, media anuala fiind de 5.7 zecimi.

DEMOGRAFIA

In anul 1930 numara 13.033 locuitori, dintre care 5.236 germani, 4.366 romani, 2.896 maghiari, 356 tigani, 146 evrei s.a. Sub aspect confesional populatia era alcatuita din 5.034 luterani, 4.425 ortodocsi, 1.195 reformati, 1.320 romano-catolici, 581 unitarieni, 257 greco-catolici, 161 mozaici s.a.

SURSA:WWW.GHIDSIGHISOARA.RO